Două poezii scrise de Silviu Vaipan
Astăzi, colegul și prietenul nostru Silviu Vaipan ar fi împlinit 25 de ani.
Redacția Syntopic
Syntopic este un proiect publicistic inedit, care încearcă să aducă laolaltă opinii, idei și autori într-un cadru de dezbatere civilizat. Este inedit deoarece își propune să introducă în spațiul românesc teme și argumente care, în general, lipsesc din dezbaterea publică. Este pluralist fiindcă nu urmărește o linie doctrinară sau ideologică, ci promovează standardele și valorile perene ale dialogului rațional și respectului față de celălalt.
Între bine și rău: pot fi marile teorii etice de vreun folos în micile noastre vieți?
În tradiția filosofiei morale, trei mari teorii etice oferă abordări distincte pentru rezolvarea dilemelor noastre morale: etica virtuții, deontologismul și utilitarismul.
(H)arta picturii: alegorie și reprezentare în Olanda secolului al XVII-lea
Cosmin Ungureanu este curator de artă europeană, specializat în istoria şi teoria artei şi arhitecturii europene (secolele XV-XVIII), expert acreditat în pictură şi grafică europeană. În perioada 26 – 28 august îl puteți întâlni la cursul pe care îl susține la Fundația Calea Victoriei, Johannes Vermeer şi „Şcoala de la […]
Interviu cu domnul Dinu Zamfirescu: „Într-un regim liberal, pionul principal este individul”
Redacția Syntopic l-a invitat pe domnul Dinu Zamfirescu, decanul de vârstă al seniorilor liberali români, la o discuție privind esența unui regim politic liberal.
Sophia Belloncle: Dincolo de marea cea largă: Moby Dick și problema suferinței
Indiferent de ceea ce susțin criticii literari, eu susțin că romanul nu ne oferă niciun răspuns. Moby Dick este crud și este bun. El este violență fără sens și este milă tandră. El este o fiară proastă și este mâna lui Dumnezeu. Ahab, Ishmael și chiar și Starbuck nu pot înțelege Balena Albă, așa cum nu pot înțelege nici fulgerul sau furtuna oceanică.
Marco Andreacchio: Pot ideile să fie rele?
Ca modele de inteligibilitate, ideile revelează gândirea – sub forma întrebărilor sau a pragurilor către înțelegere, către deșteptare, către „lumină spirituală”. Din acest punct de vedere, toate ideile sunt bune. Dar nu este cu putință ca ideile să fie și rele? Cum ar suna un discurs care să postuleze ideile ca fiind constitutiv rele?
Biserica umană – în cele din urmă, noi creăm forma sau ea pe noi?
Witold Gombrowicz, deși este, în toate intențiile și scopurile sale, necredincios, disecă acest om modern pe care-l găsește confuz, deformat și carnavalesc în societatea din această biserică. Îi recunoaște tulburarea și îl întreabă: „unde este pramuma principală și ce să iau drept bază, chinul metafizic sau pe cel fizic, pe cel sociologic sau pe cel psihologic?”.
Peter C. Meilaender: Eu, Tu și Noi: Ce ne mai spune Martin Buber o sută de ani mai târziu
Buber a fost adesea calificat drept un filozof existențialist dar interesele sale cuprind studiile religioase, traducerea, pedagogia și gândirea socio-politică. Eu și Tu este expresia clasică a filosofiei „dialogice” pentru care este cunoscut.
Paul Krause: O poveste despre doi revoluționari
În crezul său intelectual, nihilismul a afirmat două lucruri: lipsa de sens intrinsec a vieții, dar și faptul că toate valorile sunt create de om, create social, fără referire la transcendență sau divinitate. Cel de-al doilea punct a fost cel care a preocupat mințile intelectualilor și scriitorilor nihiliști – credința că o lume nouă ar putea fi făcută din mormanul de cenușă al celei vechi de către cei suficient de curajoși pentru a construi din nimic.
Steve Soldi: Refacerea Uimirii în cartea lui Ray Bradbury, „Fahrenheit 451”
În distopia lui Bradbury, guvernul vrea să producă cetățeni care să „demonteze un televizor de pe perete și să-l monteze apoi la loc.” Munca practică este singura utilă și acceptabilă în această societate. Dar chiar și-așa, cei ce dețin puterea știu că sistemul lor educațional nu va reuși să stârpească întreaga rasă a filosofilor.