Redacția Syntopic

Syntopic este un proiect publicistic inedit, care încearcă să aducă laolaltă opinii, idei și autori într-un cadru de dezbatere civilizat. Este inedit deoarece își propune să introducă în spațiul românesc teme și argumente care, în general, lipsesc din dezbaterea publică. Este pluralist fiindcă nu urmărește o linie doctrinară sau ideologică, ci promovează standardele și valorile perene ale dialogului rațional și respectului față de celălalt.
Practică

Paul Krause: Dragoste, poftă și izbăvire în „La răscruce de vânturi” al lui Emily Brontë

Interpretarea cărții La răscruce de vânturi drept o poveste de dragoste este profund greșită și periculoasă – mai ales atunci când se concentrează asupra lui Catherine și Heathcliff. Există o poveste de dragoste reală care constituie subiectul acțiunii: iubirea lui Cathy față de Linton și Hareton – compasiunea, mila și iertarea pe care fata le manifestă în aceste relații –, nu demonii erotici ai lui Heathcliff și Catherine, care își aruncă umbrele distructive peste ținuturile galeze.

Practică

Graham Shearer: Prețul unei urgențe permanente

De-a lungul pandemiei, mulți au amintit aforismul lui Milton Friedman: „nu există nimic atât de permanent ca un program guvernamental temporar”. Ei avertizau că „circumstanțele excepționale” care justifică măsurile de urgență ar putea rămâne cu noi în continuare. Din păcate, acest avertisment a devenit realitatea noastră.

Practică

Carl R. Trueman: O societate rușinată de rușine

O întrebare care merită, cu siguranță, să fie pusă este cine beneficiază de acest abandon al decenței. Răspunsul este: nimeni. Cu siguranță nu femeile. Pierderea decenței pare să fi alimentat nimic altceva decât sexualizarea și obiectificarea mai accentuate ale corpului feminin. Ciuma pornografiei mutilează dezvoltarea emoțională a tinerilor bărbați și nu eliberează aproape deloc tinerele.

Practică

Gustav Mahler și blestemul celei de-a Noua Simfonii

La finele secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, în lumea muzicii clasice a luat naștere o superstiție care profețea că cea de-a noua simfonie va fi fost și ultima a oricărui compozitor […] „Cel ce vrea să depășească acest prag, trebuie să moară. Pare ca și cum ceva ne este rezervat în cea de-a Zecea, ceva ce încă nu este cazul să cunoaștem, ceva pentru care nu suntem pregătiți. Cei ce au scris o a Noua Simfonie s-au apropiat prea mult de viața de apoi.”

Practică

Andrew Roberts: Occidentul care nu a fost

În timp ce oamenii de știință contemporani pot condamna trecutul Occidentului, atribuindu-i toate relele care continuă să ne strice lumea imperfectă, visul meu mi-a arătat o lume fără Occident: nicio protecție împotriva bolilor infecțioase grave; fără zboruri transatlantice de șase ore; fără o cunoaștere reală a ceea ce se întâmplă dincolo de atmosfera Pământului – lista slăbiciunilor tehnologice poate continua.

Practică

Kurt Hofer: Necredința, opiul maselor

Necredința este opiul real al maselor. Dedicându-ne plăcerilor care ne distrag, ne rupem de fapt de lume; cu toții suntem dependenți de fugitiva eliberare de dopamină pe care diverse distracții, de la alergat la consumul de droguri, ni-o oferă.

Invitați

Două perspective asupra distincției dintre știință și scientism

Această speranță, veche deja de câteva secole, a găsirii unui set minim de ecuații care ar putea explica tot, măcar și numai în principiu, rămâne, totuși, sub toate aspectele o naivitate. În fața celor trei mari necunoscute fundamentale care încadrează domeniul posibil al cunoașterii umane, anume conștiința (de sine), originea vieții și existența a ceva în general, când s-ar fi putut, la fel de bine, să nu existe nimic, în fața acestora deci, micul succes al unificării a trei din patru forțe fizice fundamentale poate fi considerat a fi un pas semnificativ către o cunoaștere completă a realității doar din pură ignoranță filosofică.

Noutăți

Invitație la concursul de eseuri pentru liceeni „Din lumea Sofiei”

Suntem bucuroși și onorați să anunțăm că, începând din acest an, vom organiza, împreună cu Facultatea de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării, a Universității de Vest din Timișoara, concursul de eseuri filozofice pentru liceeni, Din lumea Sofiei. Acesta se adresează tuturor elevilor din clasele IX-XII, înscriși la orice liceu din România.

Cultură

De Paști citim…

Cu ocazia sărbătorii pascale, membrii redacției Syntopic vă propun câteva sugestii de lectură. Sperăm că recomandările noastre vă vor îmbogăți și mai mult timpul!

Dezbaterile Syntopic

Credința și cultura: sunt ele compatibile?

Relația dintre creștinism și cultură a fost intens dezbătută încă de la apariția creștinismului. Mântuitorul este Fiul lui Dumnezeu, dar în același timp a făcut parte din cultura și civilizația iudaică. Apostolul Pavel și primii teologi creștini au intrat în mod inevitabil în contact cu cultura greacă în misiunile lor de propovăduire a Evangheliei. De-a lungul timpului, teologii, filosofii și creștinii de rând s-au confruntat cu această întrebare privitoare la relația dintre creștinism și cultură, iar răspunsurile au fost și sunt dintre cele mai surprinzătoare. Chiar și astăzi, mulți creștini găsesc dificil de împăcat credința în Dumnezeu și cultura; viața religioasă și viața intelectuală. Tocmai din acest motiv ne-am gândit, prilejuiți fiind de apropierea Sărbătorilor Pascale, să discutăm despre un subiect atât de important pentru civilizația occidentală.