Psihopații lui Hitchcock
Filmele lui Hitchcock îmbină misterul, suspansul, intriga polițistă și analiza psihologică; acțiunea se petrece, mai mereu, în lumea burgheziei anglo-americane de secol trecut.
Robert Gabriel Ciobanu
Robert Gabriel Ciobanu este exchange student la Facultatea de Economie, Universitatea Sapienza din Roma, Adam Smith Fellow la George Mason University, în Statele Unite ale Americii, și urmează în paralel un doctorat în Științe Politice în cadrul Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale, Universitatea din București, în care explorează legătura dintre teoria instituțională, policentrism și teoria funcțională a lui David Mitrany. A fost Frédéric Bastiat Fellow la Mercatus Center, George Mason University și Civitas Dei Fellow la Thomistic Institute, Dominican House of Studies. De asemenea, este cercetător asociat la Centrul pentru Studii de Drept Natural și Analiză Normativă (CSDNAN), Universitatea din București.
Robert crede în forța dialogului și în necesitatea comunităților. Este convins că oamenii au nevoie de modele și că formarea intelectuală în absența celei morale înseamnă ratare (umană). Cu toate astea, preferă realitatea în detrimentul idealului și apreciază literatura și teatrul care nu transmit teze, ci surprind experiența umană în toată complexitatea ei.
Robert crede în forța dialogului și în necesitatea comunităților. Este convins că oamenii au nevoie de modele și că formarea intelectuală în absența celei morale înseamnă ratare (umană). Cu toate astea, preferă realitatea în detrimentul idealului și apreciază literatura și teatrul care nu transmit teze, ci surprind experiența umană în toată complexitatea ei.
Interviu cu Tudor Vișan-Miu: „Istoria cercetează experiențe umane subiective”
Tudor Vișan Miu este un autor prolific. La numai 27 de ani a publicat deja 3 cărți de specialitate: un volum despre copilăria Regelui Mihai, o carte de convorbiri cu Dinu Zamfirescu – o figură specială a liberalismului românesc – și o carte despre înalții funcționari ai Casei Regale.
Mirajul „omului deplin”. Câteva idei despre presupozițiile tacite ale culturii românești
Diferența dintre adevăratul polimat – nu reprezentarea lui populară în cultura noastră – și specialist este una cantitativă, pe când diferența dintre polimat și diletantul cultivat, generalist, este calitativă. A lua în posesie un obiect al cunoașterii te apropie de da Vinci mai mult decât faptul de a lua act de existența unui număr aproape infinit de obiecte ale cunoașterii.
Când Europa politică trădează Europa culturală
Teza pe care o susțin, așa cum va reieși și din paragrafele următoare, este aceea că Europa politică – politicile adoptate de Uniunea Europeană și de multe dintre statele naționale europene – a trădat Europa culturală – acea idee normativă potrivit căreia individul sau persoana umană este intrinsec valoroasă și ireductibilă la vreun scop politic, social sau economic și, prin urmare, individul sau persoana umană este decidentul politic ultim.
Robert Ciobanu în dialog cu Kenan Wang: „Gândirea occidentală nu a pătruns niciodată în China decât în rândul anumitor elite”
Seria „Povești la șemineu” continuă cu un invitat special, Kenan Wang, un tânăr doctorand al Universității din București. Kenan a decis cu câțiva ani în urmă să părăsescă China, să se convertească la creștinism și să studieze în România istorie și teologie. Într-un dialog cu Robert Ciobanu, Kenan vorbește despre povestea emigrării din țara sa natală, despre civilizația chineză, despre religie și viitorul umanioarelor în spațiul românesc și occidental.
Ce rol are identitatea națională în constituirea identității personale?
Faptul că politologii sau istoricii îmbrățișează, de multe ori fără să știe, o perspectivă anti-fundaționalistă nu înseamnă, firește, că problemele ontologice dispar sau, cel puțin, că sunt mai puțin constrângătoare. Drumul ar trebui să fie următorul: dinspre ontologie spre politică, trecând prin epistemologie și filozofia limbajului.
Syntopic la aniversare
Syntopic este înainte de toate o comunitate. Am pornit ca un proiect publicistic, dar am ajuns destul de repede să înțelegem că publicistica nu epuizează aspirațiile noastre. Și nici forța pe care proiectul o are.
Interviu cu domnul Ambasador Marius Lazurca: „Puteți recupera prin lectură ceea ce noi am trăit”
Lucru pe care eu îl fac sistematic și adesea îl și recomand celor care au răbdarea să mă asculte: anume să nu publice neapărat mult sau repede cele pe care le scriu, fiindcă mintea de pe urmă – cum zice înțelepciunea populară – e adesea mai bună ca cea dintâi și pentru că, lăsând timpul să-și facă lucrarea, o face adesea mai bine decât anticipăm.
Tehnologia și idealul uman superior
Tehnologia nu ne scutește de decizia morală; este un instrument neutru care servește preferințelor și judecăților noastre, iar acestea din urmă aparțin domeniului reflecției morale.
De la trupul creștin la civilizația occidentală
Fără să-și propună acest lucru, cartea lui Marius Lazurca contribuie la explicitarea poziției creștine cu privire la trup și a rolului acestuia în definirea identității personale. Contribuția nu este nemijlocită, ci indirectă – prin contrastul care reiese din tratarea comparativă a sensurilor corporalității în creștinism și în celelalte doctrine filozofice și religioase ale vremii. Formularea poziției creștine față de trup, așa cum este articulată în special în teologia Apostolului Pavel, scoate în relief unicitatea mesajului creștin; unicitiate care, consideră autorul, poate da seamă de victoria istorică a creștinismului.