Camera 101 și lecția trădării iminente
Cu toții avem potențialul de a trăda și o vom face atunci când trigger-ul potrivit este acționat. Chestiunea este una de când și cum, mai degrabă decât de dacă.
best-articles
De ce avangarda este semnul sfârșitului civilizației occidentale clasice
În esență, avangarda nu contestă doar niște valori culturale – ordinea, sensul, echilibrul, armonia și celelalte atribute menționate mai sus sunt intuiții și tendințe absolut elementare și naturale. Avangarda contestă felul în care suntem făcuți să percepem și să structurăm realitatea pentru a supraviețui.
Anatomia unei moșteniri
Dacă ar fi să numesc o singură idee pe care cred că de Waal își dorește să o transmită, atunci aceea ar fi că lucrurile care ne înconjoară sunt mai mult decât simple obiecte fără viață, care au un scop pur utilitar. Într-un fel, ele au o viață a lor, care e legată de a noastră mai mult decât am putea crede…
Interviu cu domnul Dinu Zamfirescu: „Într-un regim liberal, pionul principal este individul”
Redacția Syntopic l-a invitat pe domnul Dinu Zamfirescu, decanul de vârstă al seniorilor liberali români, la o discuție privind esența unui regim politic liberal.
Conceptul de identitate
Identificarea fictivă cu o poziție anume, cu o instanță anume sau cu un profil generic exprimă disocierea de planul experienței sensibile propriu-zise.
Interviu cu Nicolae Gaburici: „Temele filmelor contemporane își trag de prea multe ori seva din sfera politică și din cea socială”
Este important să avem în vedere că filmul în sine este un organism „viu”, o entitate narativă cu o personalitate proprie, care deține o structuralitate cu un grad ridicat sau scăzut de complexitate artistică.
Le Monocle de Mon Oncle (Canto VIII), de Wallace Stevens
Ca un cărturar prăfuit, privesc, îndrăgostit,/cum un aspect străvechi atinge o nouă minte.
Entropia narativă și tropii culturii de masă
Cinematografia de ieri și de azi a adoptat o serie de „rețete” care par să urmeze lista de ingrediente ale unui băuturi carbogazoase: tot ceea ce „iese din fabrică” este rezultatul unei industrii și nu al unei „bucătării” în care poveștile, ca și mâncarea, prind alt gust.
Patriotismul și știința românească
Națiunile se coagulează în jurul unor valori sau elemente culturale comune. De aceea, personalitățile culturale sunt greu de disociat de contextul național în care au creat și foarte ușor de integrat într-o formă de Panteon menit să conserve deopotrivă memoria respectivei persoane și mitologia din jurul său. În științele exacte însă, lucrurile stau fundamental diferit. Se consideră îndeobște că nu există ceva mai aproape de universalitate decât „legile naturii“, credință reflectată inclusiv în prezența unor elemente de fizică pe plachetele de aur de pe sondele Pioneer, destinate a fi o carte de vizită a umanității în cazul în care o civilizație extraterestră ar ajunge să le întâlnească.
Ce zace la culmile estetismului?
Printre criticii literari se naște o unanimitate care nu și-a pierdut până astăzi rezonanța: „Craii de Curtea-Veche” atinge culmile estetismului românesc, este prin excelență o operă a virtuozității cuvântului, expresiei, plasticității, este o aducere la apogeu a limbii române, o perfecțiune desăvârșită a compoziției, care șochează, dincolo de toate, prin contrastul violent: conținutul romanului este însăși degradarea absolută, apogeul imoralității, desăvârșirea afundării umane, prin excelență universul viciilor cel mai puțin rafinate, neținute în frâu de nimeni și de nimic.