Interviu cu domnul Doru Arăzan Jr.: „Nevoia de frumos e o practică zilnică”
Sunt prozator și poet. Am terminat Conservatorul, dar nu sunt pianist. Studiul muzicii însă a contribuit la ceea ce sunt azi.
Interviuri
Interviu cu regizorul Cristi Puiu: „Ești autor în măsura în care asculți”
Îi suntem recunoscători domnului Cristi Puiu pentru că ne-a acceptat invitația la dialog și ne bucurăm să vă punem la dispoziție o parte a interviului pe care ni l-a acordat! În cazul în care nu ați făcut-o, vă invităm cu multă căldură să îi vizionați filmele, „Sieranevada” fiind unul dintre preferatele redacției.
Interviu cu doamna Irina Bossy-Ghica: „Dacă ne ștergem așa identitatea, trecutul, cum mai putem avea un viitor?”
Redacția Syntopic a invitat-o pe doamna Irina Bossy-Ghica la un dialog privind memoria familială, învățămintele istoriei și provocările prezentului. Invitata noastră s-a stabilit în Franța în 1973, unde a lucrat ca jurnalist (BBC și Reuters) și s-a specializat în afaceri europene. Revenind în România, și-a asumat misiunea de a restaura domeniul Ghica de la Ghergani și a-l reda unui circuit public cultural.
Interviu cu domnul Teodor Baconschi: „Niciun alt lider nu putea obține atâtea eșecuri ale agendei sale într-un timp mai scurt”
În contextul recentului război ruso-ucrainian, Rusia se găsește în poziția agresorului, contestând suveranitatea unui stat independent. Invazia începută sub pretextul protejării republicilor separatiste (Doneț și Lugansk) se dovedește însă din ce în ce mai mult a fi o încercare a Rusiei de a-și impune supremația în Ucraina. În acest context, am încercat să răspundem, discutând cu domnul Teodor Baconschi, la câteva întrebări privitoare la viitorul relațiilor internaționale între Rusia și Occident, dar și la principalele implicații pe care acest conflict le va avea asupra colaborării cu NATO.
Interviu cu scriitorul Paul Doru Mugur: „România are densitatea cea mai mare de poeți talentați din lume”
Paul Doru Mugur este scriitor, traducător și editor. În calitate de scriitor, a debutat cu volumul Scutul lui Perseu (editura Publistar, Bucureşti) în 1999. În 2006, a lansat volumul de poezii Ceva uşor (editura Brumar, Timişoara). În urma publicării volumului de nuvele Psihonautica (editura Curtea Veche, București, 2009) a fost […]
Ioana Jinga: „Limbile clasice pot crea un fundament solid pentru fiecare dintre noi”
Prin învățarea limbilor clasice, faci mai mult decât să îți lărgești vocabularul. Prin gramatica riguroasă, asemănătoare cu matematica, gândirea capătă ordine. Prin traducerea textelor conștientizezi importanța continuității (sintactică și istorică). În deprinderea limbii înveți să ai răbdare. Conținutul care se cerne din textele citite te încurajează să sculptezi o minte sănătoasă într-un corp sănătos.
Interviu cu Dr. Aaron Rhodes: „Ideologia a invadat, și chiar a uzurpat drepturile omului atunci când aceste drepturi au început să fie văzute ca servicii oferite de stat”
Ideologia a invadat, și chiar a uzurpat, drepturile omului atunci când acestea au început să fie văzute ca servicii oferite de stat, care depind astfel de mijloacele de redistribuție, adică de drepturile la bunăstare socială. Din păcate, politicile de stânga au acaparat ideea de drepturi ale omului, pretinzând că diferite drepturi sunt obligatorii prin lege, în același fel în care libertățile de bază sunt garantate prin obligații legale internaționale.
Interviu cu profesorul Constantin Vică: „Invitația de a accepta necritic și tolerant mecanismul violent și total ne-critic al automatizării trebuie refuzată”
Nu sunt determinist tehnologic, dar nu am cum să nu remarc, pe urmele paleoantropologilor, că trecerea „de la mână la creier” s-a făcut în concordanță cu noile tehnologii ale acelor vremuri. Cu cât am descoperit sau inventat tehnologii mai bune și am dobândit tehnici noi, cu atât specia a evoluat spre ființele cerebrale de azi, totul culminând cu limbajul însuși, apoi scrierea sa.
Interviu cu Ion Taloș: scrisori către un tânăr etnolog
Poate nu e greșit să zic că un cercetător în etnologie trebuie să aibă două culturi: una pe care și-a însușit-o prin școală și alta pe care și-o însușește prin relațiile cu oamenii de la țară și prin lectura unor colecții de folclor. El trebuie să vadă frumusețea culturii orale, care nu e cu nimic mai prejos de cea a școlii. Sunt două culturi care se contrazic, dar se și întâlnesc, adică au și elemente comune.
Interviu cu Mărioara Boilă: „Lucrurile trebuie respectate în firescul lor”
Deci, educația și profesia. Fără transcendență ești un animal. Ești un câine care a murit și a fost îngropat lângă gard, cum am îngropat noi câinele nostru. Și cu asta s-a terminat. Noi nu putem trăi așa: știm că sufletul e nemuritor, deși nu ne-a fost dat să înțelegem. Isus ne-a spus, deși s-a știut și dinaintea lui. Aceste lucruri trebuie cultivate, nu lăsate în voie. Valorile sufletești îți conferă verticalitatea, la fel și munca.