Ilinca Bernea

Ilinca Bernea este scriitoare și poetă, doctor în filosofie, cu specializarea teoria artei/estetică. Este critic și curator de artă, laureată a unor premii naționale de literatură. Dintre romanele sale amintim Numele tău și Alte Erezii, publicat de Polirom în 2017 și Cutia Neagră, publicat de Timpul, căruia i-a fost decernat premiul pentru proză al revistei Convorbiri Literare.
Invitați

Ilinca Bernea despre statutul de persoană

În noi există o ființă naturală, autentică, un for care trăiește totul, simte, interacționează cu mediul și se adaptează la el, care are niște strategii de subzistență și de autoafirmare, niște nevoi de conectare, iar acestuia îi e atașată o identitate secundară, o „natură secundă”, să zicem, care poartă în psihologie numele de persona. Persona-litatea noastră e o strategie complexă de adaptare la un mediu în care coexistăm cu alte ființe conștiente. E un mod de a subzista și conviețui în planul conștiinței, comunicării prin limbaj articulat, prin norme și convenții mutual consimțite. Sinele autentic e altceva, e un for al trăirii, mai exact o albie a ei, un creuzet în care se consumă viața noastră reală, sensibilă. El e protejat cumva de persoana care suntem. Așadar, persoana e crusta, armura.

Invitați

Despre libertatea de expresie

Problema e că aceste neo-apartenențe categoriale sunt construite artificial. Aici e hiba. Una e diversitatea naturală și alta e cea construită doar prin discurs, simulată. Una e să te naști într-un trib în epoca bronzului sau în junglă și alta e să ridici peșteri în inima civilizației. Am depășit, cred, momentul. Toți avem nevoie să simțim că aparținem unei familii, unui grup, unui trib, unui gen, nu e nimic rău în asta. E rău când tribul nu e trib, ci o regresie infantilă în copilăria umanității, care se manifestă din cauza unei maturizări ratate.

ContemporArt

Nicola Samori

Lucrările sale sunt reproduceri după picturile maeștrilor artei baroce, făcute în tehnica specifică a clar-obscurului, pe care apoi le distruge într-o manieră violentă, zgâriind, străpungând, mutilând suprafața lor folosind cuțite, bisturie, vopsea impasto grea, diluant sau chiar metal.

ContemporArt

Elke Trittel

Lucrările ei, influențate deopotrivă de desenele copiilor, de tot ce înseamnă street art și graffiti și de arta naivă, combină spectaculos tehnici și stiluri pentru a plăsmui compoziții anecdotice, dar profunde și încărcate de comentarii sociale și psihologice. Personajele-animale nu sunt reprezentate realist, sunt hibride; fiecare dintre ele pare a avea caracteristicile mai multor specii, ceea ce face aluzie la mixajul eclectic de elemente caracteriale ale personalității umane.

ContemporArt

Alexander „Skunder” Boghossian

Boghossian a dorit ca publicul său să îi privească picturile prin prisma propriilor repere și impresii, să își formeze singuri interpretări. Vorbind despre lucrări, acesta accentuează importanța ritmului în compoziție.

ContemporArt

Reşat Ceylan

Reşat Ceylan este un artist contemporan turc în ascensiune. A studiat la Mersin Üniversitesi din Istanbul. Îmbină fericit tehnicile picturii hiper-realiste cu o formulă proprie, neo-expresionistă. Este preocupat de materialitatea, substanțialitatea și transformarea naturii vii, de climate și medii.

ContemporArt

Shahpour Pouyan

Opera lui Shahpour Pouyan reprezintă o meditație despre putere, dominație și subjugare prin forța culturii. Lucrările sale sunt de un rafinament estetic fascinant, sunt metafore și aluzii subtile și subversive la adresa deghizărilor, travestiurilor și manifestărilor malefice ale puterii. Artistul creează obiecte-fetiș care întruchipează simboluri războinice sau ale agresiunii, discursul lui plastic apelând la sugestie și la imaginația publicului.

ContemporArt

Nimat Badawi

Nimat Badawi păstrează în stil ceva din grația și simplitatea liniilor, din esențialismul reprezentărilor și din simbolismul specifice iconografiei clasic bizantine, dar lucrările sale surprind chipuri inocente ale unor oameni obișnuiți, copii sau femei.

ContemporArt

Rocky Hawkins

Rocky Hawkins s-a născut în 1950 în Seattle, Washington și a crescut în câteva orășele de la poalele munților Cascades. Interesul său pentru spiritul culturii amerindiene a debutat în copilărie. A absolvit cursurile Școlii de Artă Burnley din Seattle. Dorința de a înțelege mai profund și mai „din interior” viața americanilor nativi l-a determinat să se mute în Montana.

ContemporArt

Alejandra Almuelle

Asemenea „schiței neterminate” sau a picturii ambigue, pe care au practicat-o din secolul al XVII-lea până la sfârșitul secolului al XIX-lea numeroși artiști, sculpturile Alejandrei Almuelle rămân într-o anumită măsură neînchegate, neconturate, rămân parțial prinse în magma informă a materiei, în indefinit.