Paul Dragoș Aligică

Paul Dragoș Aligică este KPMG Governance Professor la Universitatea din București, profesor de Științe Administrative la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, Senior Research Fellow al F. A. Hayek Program for Advanced Study in Philosophy, Politics and Economics la George Mason University și director al Programului „David Mitrany” al Universității din București.
Profesorul Aligică este specialist în sisteme de guvernanță, analiză instituțională și teorie normativă, fiind autor și editor a 12 cărți de profil și a peste 100 de articole, studii și analize de specialitate. Între publicațiile sale se numără Public Governance and the Classical Liberal Perspective. The Political Economy Foundations (alături de Peter Boettke și Vlad Tarko), publicat la Oxford University Press; Public Entrepreneurship, Citizenship, and Self-Governance, publicat la Cambridge University Press și Institutional Diversity and Political Economy. The Ostroms and Beyond, publicat la Oxford University Press. Articolele sale au apărut în reviste academice precum American Political Science Review, Revue française d’economie, Economic Affairs, Society, Comparative Strategy, Governance și The American Journal of Economics and Sociology.

Andrei Cornea vs. Andrei Vieru: O polemică ratată

Ceea ce trăim astăzi – condensat în trei generații – nu are echivalent decât în revoluția industrială care a făcut trecerea de la societățile tradiționale agricole la cele industriale urbanizate moderne, și în revoluția neolitică, adică transformarea care, dincolo de trecerea la civilizațiile complexe agrare, a creat și premisele revoluției informaționale, prin inventarea și instituționalizarea birocratic-admininstrativă a scrierii ca formă de comunicare și control social.

David Rothkopf. Despre „superclasa” și sociologia noii stratificări sociale globale

Care e natura puterii superclasei? Care îi sunt originile și cum va evolua? Își folosește superclasa puterea în moduri care acutizează inegalitatea și asimetriile de putere între ei și restul populației? Este structura distribuției puterii în noua epocă globală de așa natură încât pune sub semnul întrebării instituțiile legale tradiționale și formulele de guvernare curente? Sunt eforturile noastre de a ne păstra suveranitatea națională, într-o epocă ce face necesară o tot mai intensă guvernanță transnațională, o piedică în calea rezolvării problemelor globale?

Ratații, marginalii, depășiții și provincialii mei…

Care e diferența specifică, care e factorul identității asumate, care este singura mea sursă de mândrie și pretenție de noblețe intelectuală într-o lume de funcționari, propagandiști și activiști ai procesului educațional și de cercetare din câmpul progresului muncii intelectual-științifice corecte în care suntem nevoiți cu toții să funcționăm azi?