Începând de astăzi, până pe data de 4 aprilie, discuția principală care va avea loc pe platforma noastră se va concentra asupra temei Capitalismul, încotro?. Departe de a fi doar un sistem economic, capitalismul este un mod de a organiza interacțiunile dintre oameni la fundamentul căruia se află o serie de presupoziții despre natura umană, moralitate și rolul statului. Principala critică adusă capitalismului se referă la inegalitatea pe care acesta o produce. Însă niciodată în istorie un număr atât de mare de oameni nu a trăit în condiții mai bune. Cu toate acestea, ultimii o sută de ani au înregistrat câteva mutații importante ale sistemului capitalist, cum sunt apariția unor concerne care au cvasi-monopolizat anumite sectoare economice sau redirecționarea competiției de pe piața liberă spre resursele politice. Viitorul capitalismului rămâne deschis. Așadar, articolele care vor fi publicate pe Syntopic în următoarele două săptămâni vor încerca să trateze aceste probleme din perspective multiple – filozofie, economie, drept sau sociologie – pentru a oferi un punct de plecare unei discuții care antrenează viitorul societăților noastre moderne.
Recent, în timpul unui seminar, am fost rugat de un student să ierarhizez influența liberalismului clasic în lumea de astăzi. Răspunsul meu a fost „undeva între «slab» și «marginal»”. Nu sunt singurul care gândește așa.
Diletantismul filozofilor și teologilor în ce privește economia reprezintă o problemă morală. Dacă perspectivele lor asupra economiei sunt luate în serios – așa cum se întâmplă adesea în biserică sau în crearea politicilor publice – atunci acestea amenință efectele pozitive pe care piața liberă le exercită asupra vieții săracilor și defavorizaților din întreaga lume.
Arendt definește cultura ca fiind acea componentă a unei societăți ce servește conservării memoriei, durabilității și imortalității. Desigur, cultura nu are un caracter cu totul dezinteresat și lipsit de orice funcționalitate pragmatică într-o societate: ea servește și unor nevoi ale oamenilor, de exemplu nevoia de frumos.
Cine sunt cei care populează piața? Sunt ei acei roboți lipsiți de suflet, mecanici, prezentați de atâtea ori în teoria economică? Sau poate directorii corporatiști lipsiți de empatie și lacomi, așa cum apar la televizor, care consideră că furtul, crima și degradarea mediului fac toate parte dintr-o afacere bună?
Ordinea liberală a pieței nu face prea multe trimiteri la normele morale ca o soluție de bază la problema coordonării oamenilor într-o societate. În cele mai multe cazuri, știm prea puține despre persoanele cu care interacționăm pentru a formula judecăți etice despre ei.
Nu cred că ar trebui să tragem concluzia pripită cum că bunurile spirituale sau cultura înaltă nu ar fi compatibile cu capitalismul sau că acest sistem economic respinge caracterul virtuos. Din contră, există anumite virtuți necesare pentru ca sistemul capitalist să funcționeze.
Întrebarea „Încotro va evolua capitalismul?” admite, dincolo de mecanismele economice și politice, răspunsuri concrete, topografice. În acest sens, vom evidenția câteva aspecte legate de geneza acestui sistem economic, pentru ca apoi să le comparăm cu circumstanțele pe care le va traversa umanitatea în viitorul nu foarte îndepărtat.
Partea tragi-comică a realității totalitare este că majoritatea locuitorilor, în frunte cu mai toate căpeteniile comuniste, tânjesc după mult hulitul capitalism. De câte ori pot, se refugiază în sânul lui. Abia când va apărea fenomenul invers, de goană spre Moscova, Havana sau Phenian, lumea va trebui să se întrebe ce o așteaptă.
Fericirea, o arată epicureenii, nu implică excesul, surplusul, ci doar un strict necesar. Or, în mentalitățile capitaliste pare că tocmai acestea fac cărțile, că acumularea de bunuri se aliază unui tip de necumpătare, de lăcomie. Așadar, întrebarea este nu ce justifică moral excesul – orice doctrină a fericirii e un alibi moral, în fond –, ci de unde se trage.
Cu ocazia celor două săptămâni dedicate viitorului capitalismului, redacția noastră a schițat câteva întrebări relevante pentru această tematică, încercând să afle, după cum v-am obișnuit deja, perspectivele unor personalități din diverse domenii de specialitate cu privire la subiectul propus. Le mulțumim invitaților noștri, domnul Virgil Iordache și domnul Alin Tat, pentru că și-au luat din timpul lor să răspundă acestor întrebări!