Inteligența artificială

Începând de astăzi, până pe data de 30 ianuarie, platforma noastră va găzdui texte ce încearcă să surprindă esența unuia dintre cele mai discutate subiecte ale momentului: inteligența artificială. Deși fondată ca domeniu abia în jurul anilor ’40, știința sistemelor inteligente își face deja puternic simțită prezența în viețile noastre. Optimiștii, dintre care poate cel mai cunoscut este Marvin Minsky – care susținea că mintea umană nu este cu nimic diferită de un computer –, afirmă că inteligența artificială va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții umane; pesimiștii însă avertizează că este posibil să avea de-a face cu o forță distructivă, pe care nu o înțelegem pe deplin. Dincolo de îngrijorările mai concrete pe care dezvoltarea inteligenței artificiale le pune, spre exemplu, pentru piața locurilor de muncă, aceasta ridică și întrebări filozofice cu privire la trans- și postumanism, unicitatea emoțiilor umane sau ce înseamnă cu adevărat inteligența. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele pe care dorim să le explorăm de-a lungul următoarelor două săptămâni.

Christina Leuker și Wouter Van Den Bos: De ce trebuie să protejăm ignoranța de avântul inteligenței artificiale

Ignoranța voluntară, în accepțiunea lui Hertwig și Engel, poate ajuta oamenii să mențină „convingeri intime” și să evite „disconfortul mental, frica și disonanța cognitivă”.3 Răspândirea ignoranței voluntare este mare. Aproximativ 90 de procente dintre germanii chestionați vor să evite sentimente negative ce ar putea rezulta din „cunoașterea de dinainte a unor evenimente triste, precum moartea sau divorțul”, iar începând cu 40 până la 70 de procente dintre aceștia nu vor să știe dinainte despre evenimente fericite, pentru a se putea bucura de „surprizele și suspansul” care ar rezulta, spre exemplu, din cunoașterea sexului copilului la momentul nașterii.