În următoarele două săptămâni, vă propunem o altă temă de actualitate deosebit de presantă pentru societatea contemporană: libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare își găsește astăzi tot mai puțini apărători. Cu aproape două secole în urmă, John Stuart Mill formula unul dintre cele mai cunoscute aargumente în favoarea libertății de exprimare: cu toții ne putem înșela, spunea Mill, dar numai dacă opiniile noastre se ciocnesc liber în societate, fără a fi cenzurate de autoritatea politică, putem spera ca eroarea să fie stăvilită, iar adevărul să triumfe. Același argument, ba încă și cu mai multă forță, poate fi invocat în susținerea libertății academice – care, iată, se dovedește la fel de fragilă și perisabilă ca libertatea de exprimare în societate.
Sunt, credem noi, două căi prin care libertatea de exprimare poate fi apărată: mai întâi, printr-un efort teoretic de precizare a înțelesului noțiunii de libertate de exprimare, a fundamentelor sale morale, legale și epistemice și, în acelașit timp, printr-un efort de a răspunde susținerilor filozofice mai profunde care s-au adus împotriva libertății de exprimare – de pildă, din partea constructivismului și relativismului. Apoi, a doua cale, care poate fi înțeleasă drept o extensie a primeia, se referă la exercițiul de a promova o cultură a libertății în societatea contemporană. Însă acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care le ridică tema ce o vom aborda alături de dumneavoastră în perioada următoare.
Astăzi, conservatorismul este în pericol de a-și pierde calea. În încercarea de a câștiga un război în care par să nu existe reguli, tinerii conservatori adoptă tactici comune zilelor noastre – și mulți se lasă pradă ideologiei.Decența este modalitatea de a ne ridica deasupra tumultului. Însă atunci când conservatorii renunță la o atitudine civilizată și optează pentru astfel de tactici, ei sacrifică o parte din însăși tradiția care îi face conservatori. Conservatorii nu trebuie să sacrifice această credință fiindcă, fără ea, își vor pierde pământul de sub picioare.
Problema e că aceste neo-apartenențe categoriale sunt construite artificial. Aici e hiba. Una e diversitatea naturală și alta e cea construită doar prin discurs, simulată. Una e să te naști într-un trib în epoca bronzului sau în junglă și alta e să ridici peșteri în inima civilizației. Am depășit, cred, momentul. Toți avem nevoie să simțim că aparținem unei familii, unui grup, unui trib, unui gen, nu e nimic rău în asta. E rău când tribul nu e trib, ci o regresie infantilă în copilăria umanității, care se manifestă din cauza unei maturizări ratate.
Cu ocazia celor două săptămâni dedicate libertății de exprimare, redacția noastră a schițat câteva întrebări relevante pentru această tematică, încercând să afle, după cum v-am obișnuit deja, perspectivele unor personalități din diverse domenii de specialitate cu privire la subiectul propus. Le mulțumim invitaților noștri, domnul Virgil Iordache, domnul Teodor Baconschi și domnișoarei Cosmina Franciuc, pentru că și-au luat din timpul lor să răspundă acestor întrebări!
Să rămânem realiști și să convenim că e vorba de o fățărnicie ca oricare alta. Societatea omenească își urmează cursul, condusă de grupuri de interese (la nivel micro și macro social), iar individul trebuie să se conformeze comandamentelor acestora. Libertatea de exprimare rămâne o vorbă în vânt, frumoasă, răcoritoare și inutilă.
Deși ne gândim adesea că schimbările de această magnitudine din societate nu ar putea trece neobservate (și, mai ales, nesancționate), paralizarea libertății de exprimare reprezintă un proces lent, care se instalează treptat și diluează, prin efectele sale, puterea ziditoare a cuvântului și a dialogului, iar în cele din urmă, însăși substanța democratică a statului de drept. Dincolo de rigorile conceptuale, statul de drept reprezintă un deziderat al echilibrului din societate, iar libertatea de exprimare, deși nu reprezintă o garanție suficientă pentru înfăptuirea statului de drept, reprezintă o condiție imperativ necesară pentru conceperea sa.
În următoarele două săptămâni, articolele publicate pe Syntopic vor explora înțelesul noțiunii de libertate de exprimare, provocările pe care le întâmpină astăzi, limitele și mizele ei pentru regimul liberal modern, precum și relația dintre libertatea de exprimare și libertatea academică. Dacă libertatea academică este, într-adevăr, un caz particular al libertății de exprimare, atunci aceleași rigori constituționale care se aplică libertății de exprimare în societate se aplică și libertății de exprimare în universitate.
Preferințe pentru modulele cookie
Folosim cookie-uri pentru a ne optimiza site-ul și serviciile.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de către abonat sau utilizator, sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic este necesar pentru a crea profiluri de utilizator spre a trimite publicitate, sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri similare de marketing.